Venirea lui Victor Piturca si numirea lui ca manager general al Universitatii pentru urmatorii 3 ani a declansat un entuziasm nebun la Craiova, aproape o isterie in randul suporterilor olteni. Este clar ca la meciul de astazi stadionul va fi plin, suporterii s-au mobilizat si vor veni din toata tara. Cu speranta unui joc bun si a primei victorii in acest campionat.
Imi era teama de acest meci, Sportul este o echipa periculoasa si vine dupa o victorie neasteptata si categorica contra CFR  Cluj.  Acum insa lucrurile stau altfel. In cele doua zile de cand a venit, antrenorul a lucrat mult la moral si la organizarea jocului.  Lucrurile se vor schimba radical si la capitolul disciplina, chiar nu vad jucatorul capabil sa il infrunte pe Victor Piturca. Va fi un stadion plin cu suporteri trup si suflet alaturi de antrenor, sper sa fie o atmosfera care sa dea aripi jucatorilor nostri si sa le taie pe ale adversarilor, sunt chiar optimist desi pastrez teama ca un eventual esec ar produce multa dezamagire. Piturca nu este un vrajitor, are nevoie de timp sa instaureze o alta mentalitate si o alta organizare la club. Este sansa noastra si trebuie sa avem rabdare.
Sunt convins ca vor fi schimbari legate de tactica si organizarea jocului, relatiile de joc intre jucatori vor fi cu totul altele. Toti suntem curiosi cum va arata primul unsprezece, Piturca este imprevizibil si greu de ghicit.  Ceea ce stiu cu siguranta este ca o victorie va fi sarbatorita pana tarziu in noapte si va mari entuziasmul suporterilor la cote neimaginabile. Pana la urma chiar meritam sa se intoarca norocul  spre noi, sa se intample asta. Pentru speranta pe care am purtat-o in inimi in toti acesti ani intunecati, pentru alb albastrul din sufletele noastre.

S-a intimplat cand nu se mai astepta nimeni. Armata  era adormita, ofiterii pierduti prin locuri intunecate si nestiute, eroii anesteziati de decizii si actiuni neinspirate. Steagurile alb albastre abia mai fluturau, iar armele ingropate in asteptarea unor vremuri mai bune. Apele Jiului abia mai curgeau, iar amintirile cu haiduci si faptele lor de vitejie se pierdeau in negura vremii.
A fost mai intai un zvon venit la ceas de seara, un tobosar care vestea intoarcerea generalului.  Soldatii au tresarit, insa nimeni nu a crezut. Zvonul s-a intins, tot mai multi anuntau intoarcerea la care majoritatea nu mai spera. Pana cand unul l-a vazut, a alergat in padurile Amaradiei si a dat vestea cea mare -  este aici, in carne si oase, strange armata si se pregateste de razboi.  S-a pornit dintr-o data un vant puternic, apele Jiului au dat semn ca vine furtuna, armele au inceput sa iasa singure din ascunzatori. Vestea a mers pana in cele mai indepartate locuri ale Imperiului Alb Albastru, iar soldatii au inceput sa se adune fara sa astepte un semn de chemare. Doua mii cinci sute au ingenucheat si i-au jurat credinta  in templul alb albastru din apropierea Jiului, moment in care peste armatele dusmanilor a trecut un fior de teama si neliniste. Douazeci de mii de soldati sunt gata de prima lupta. Leul alb albastru s-a trezit , brigazile au prins viata.
Este clar de acum,in Oltenia incepe ERA PITURCIANA!